Ginseng

Denumirea științifică: Panax Ginseng

Clasificare botanică: planta perena ce apartine familiei Araliaceae

Descrierea botanică: Frunzele ginsengului sunt lung-pețiolate. Ginsengul ajunge la înflorire după câțiva ani, iar rădăcina este recoltată tot dupa inflorire. Rădăcina de ginseng poate ajunge la un metru lungime și 5 … 10 cm. grosime. Rădăcina are un contur asemănător cu cel al ființei omenești, iar cuvântul „ginseng” înseamnă, de asemenea, „esență umană”.

Forme și preparate: extract, granule, tincturi, capsule, ceai

Părțile plantei utilizate: radacina

Substanță activă: Ginseng conține multiple substanțe active importante cum ar fi: ginsenozide (circa 30 de derivați), glucozați, esență, tiamină, riboflavină, vitamine, saponine, suplimente alimentare cunoscute și ca panaxozide sau eleuthrozide, precum și un compus asemănător hormonilor sexuali.

Indicatii terapeutice: Multă vreme ginseng a fost considerat un remediu eficient în tratarea tuturor bolilor, opinie care încă mai stăruie și în zilele noastre. Proprietățile medicinale ale ginsengului sunt excepționale, potențialul său terapeutic fiind greu de egalat de oricare altă plantă medicinală.Ginseng contribuie la sporirea randamentului fizic și mental, întărește memoria, fortifică sistemul nervos central și periferic, celulele nervoase, dezvoltă imunitatea organismului, stimulând activitatea factorilor de imunitate, facilitează circulația sângelui și însănătoșește sângele, acționează pentru întărirea și însănătoșirea aparatului cardiovascular. Ginseng este planta cu cel mai puternic efect de reîntinerire.

Avertizări: Ginseng-ul nu are contraindicații importante sau efecte negative. Cu toate acestea, nu se recomandă în cazuri de hipertensiune arterială. Dozele prea mari, supradozele cu ginseng, pot provoca hipoglicemie, nervozitate, iritabilitate.

Istoria plantei: Panax ginseng a fost descoperit acum peste 5000 de ani în munții din Manciuria, China. Deși probabil a fost folosit inițial ca hrană, a devenit rapid venerat pentru puterile sale dătătoare de forță și de întinerire, iar forma sa umană a devenit un simbol puternic al armoniei divine pe pământ. Până în secolul al III-lea d.Hr. Cererea Chinei de ginseng a creat comerț internațional în rădăcină, permițând Coreei să obțină mătase și medicamente chinezești în schimbul ginseng-ului sălbatic. Până în anii 1900, cererea de ginseng a depășit oferta sălbatică disponibilă, iar Coreea a început cultivarea comercială a ginsengului, care continuă până în zilele noastre.